Delincventa juvenila
Delincvenţa juvenilă, este componentă a criminalităţii, o parte a acesteia cu identitate proprie, conferită de categoria de indivizi la care se referă. Această identitate proprie este reflectată şi de caracterul sinuos al acestui fenomen, care nu se suprapune pe evoluţia, pe creşterile şi descreşterile înregistrate de fenomenul infracţional în general. Acest aspect este reliefat şi de faptul că, criminalitatea în rândul minorilor are multe cauze diferite de cele ale criminalităţii adulţilor.Delincvenţa juvenilă este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori şi tineri de a se adapta la normele de conduită din societate, incapacitate datorată unor cauze de ordin bio – psiho – social.
Delincvenţa juvenilă în ţara noastră.
Deşi nu atinge nivelul şi formele grave ale acestui
fenomen în ţările capitaliste avansate delincvenţa juvenilă se manifestă şi în
ţara noastră, constituind un motiv de îngrijorare pentru întreaga noastră
societate. În ţara noastră, există unii tineri şi minori care participă destul
de activ la săvârşirea unor fapte penale. Ei participă şi şăvârşesc îndeosebi
infracţiunea de furt şi cele de vagabondaj şi cerşetorie. Într-un număr destul
de mare de cazuri, violuri, vătămări corporale, iar într-un număr mic,
săvârşesc infracţiuni de lovituri cauzatoare de moarte, omor şi tentativă de
omor.Din punct de vedere infracţional s-a generat o aprofundare a studierii
cauzelor care au generat delincvenţa juvenilă.Analizând acest fenomen, pe
genuri de infracţiuni s-au desprins următoarele:
Cauze specifice :
- creşterea după 1989, a situaţiilor de abandon şcolar
a unor elevi cunoscuţi cu comportament deviant sau preocupări antisociale,
lipsa unei activităţi utile ;
- lipsa de supraveghere permanentă de către părinţi,
supraveghetori, tutori şi în special a celor “problemă”
- familiile dezorganizate din rândul cărora provin
unii minori infractori ai căror părinţi sunt cunoscuţi cu antecedente penale ;
- discontinuitatea în educaţie a minorilor de către
şcoală, unităţi de ocrotire ( case de copii, şcoli de reeducare, şcoli speciale
) alte instituţii cu atribuţii în acest sens ;
- necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi
mediilor frecventate de minori ;
- lipsa unei legături permanente între familie şi
şcoală;
- influenţa unor infractori majori aflaţi în anturajul
minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale ;
- consumul de către unii minori de substanţe
halucinogene şi alcool pentru creşterea unei stări euforice.
Cauze generale :
- modificările esenţiale intervenite în viaţa
economică, socială, culturală, administrativă şi juridică şi dificultăţile de
adaptare a unor persoane la acestea.
- structurile şi mecanismele controlului social,
specifice statului de drept care nu sunt în totalitate constituite şi nu funcţionează
la parametrii doriţi.
- influenţele externe prin activitatea infracţională
desfăşurată în România de cetăţenii străini.
- menţinerea, păstrarea anumitor structuri cu
disfuncţionalitate în educaţia cetăţenilor.
- situaţia venitului naţional şi a celui individual.
- efectele produse de criza economică cu urmări
nefaste asupra vieţii materiale şi spirituale a cetăţenilor.
- apariţia pe piaţă a unor produse, bunuri şi obiecte
de valoare şi tentaţia unor persoane de a intra în posesia lor.
- apariţia şi creşterea numărului locurilor unde sunt
amplasate jocuri distractive şi de noroc.
Principala cauză a apariţiei atitudinilor antisociale
o constituie influenţa mediului social şi proceselor psihice la nivelul
conştiinţei individului.Luarea hotărâri infracţionale este rezultatul
proceselor psihice care au loc pe planul conştiinţei. Un rol important îl au şi
împrejurările concrete de viaţă ale individului. În acest context actul
infracţional nu trebuie examinat ca o simplă reacţie la factorii externi , deoarece
situaţia concretă de viaţă dă naştere prin ea însăşi la un act de voinţă, ci
numai când se corelează cu personalitatea unui individ, când trece prin
interesele, obiceiurile, mentalităţile, particularităţile psihice ale
individualităţii sale.Deci, pentru a găsi cauzele şi condiţiile care
favorizează delincvenţa juvenilă, trebuie să pornim de la analiza
structurii interne ale individului şi a factorilor externi, care pot fi cauze
ale acestui fenomen negativ sau condiţii care influenţează şi alimentează
manifestările de acest gen.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu