sâmbătă, 15 decembrie 2012

Delincvenţa juvenilă în ţara noastră



 Delincventa juvenila


Delincvenţa juvenilă, este componentă a criminalităţii, o parte a acesteia cu identitate proprie, conferită de categoria de indivizi la care se referă. Această identitate proprie este reflectată şi de caracterul sinuos al acestui fenomen, care nu se suprapune pe evoluţia, pe creşterile şi descreşterile înregistrate de fenomenul infracţional în general. Acest aspect este reliefat şi de faptul că, criminalitatea  în rândul minorilor are multe cauze diferite de cele ale criminalităţii adulţilor.Delincvenţa juvenilă este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori şi tineri de a se adapta la normele de conduită din societate, incapacitate datorată unor cauze de ordin bio – psiho – social.
Delincvenţa juvenilă în ţara noastră.
Deşi nu atinge nivelul şi formele grave ale acestui fenomen în ţările capitaliste avansate delincvenţa juvenilă se manifestă şi în ţara noastră, constituind un motiv de îngrijorare pentru întreaga noastră societate. În ţara noastră, există unii tineri şi minori care participă destul de activ la săvârşirea unor fapte penale. Ei participă şi şăvârşesc îndeosebi infracţiunea de furt şi cele de vagabondaj şi cerşetorie. Într-un număr destul de mare de cazuri, violuri, vătămări corporale, iar într-un număr mic, săvârşesc infracţiuni de lovituri cauzatoare de moarte, omor şi tentativă de omor.Din punct de vedere infracţional s-a generat o aprofundare a studierii cauzelor care au generat delincvenţa juvenilă.Analizând acest fenomen, pe genuri de infracţiuni s-au desprins următoarele:
Cauze specifice :
- creşterea după 1989, a situaţiilor de abandon şcolar a unor elevi cunoscuţi cu comportament deviant sau preocupări antisociale, lipsa unei activităţi utile ;
- lipsa de supraveghere permanentă de către părinţi, supraveghetori, tutori şi în special a celor “problemă”
- familiile dezorganizate din rândul cărora provin unii minori infractori ai căror părinţi sunt cunoscuţi cu antecedente penale ;
- discontinuitatea în educaţie a minorilor de către şcoală, unităţi de ocrotire ( case de copii, şcoli de reeducare, şcoli speciale ) alte instituţii cu atribuţii în acest sens ;
- necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi mediilor frecventate de minori ;
- lipsa unei legături permanente între familie şi şcoală;
- influenţa unor infractori majori aflaţi în anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale ;
- consumul de către unii minori de substanţe halucinogene şi alcool pentru creşterea unei stări euforice.

Cauze generale :
- modificările esenţiale intervenite în viaţa economică, socială, culturală, administrativă şi juridică şi dificultăţile de adaptare a unor persoane la acestea.
- structurile şi mecanismele controlului social, specifice statului de drept care nu sunt în totalitate constituite şi nu funcţionează la parametrii doriţi.
- influenţele externe prin activitatea infracţională desfăşurată în România de cetăţenii străini.
- menţinerea, păstrarea anumitor structuri cu disfuncţionalitate în educaţia cetăţenilor.
- situaţia venitului naţional şi a celui individual.
- efectele produse de criza economică cu urmări nefaste asupra vieţii materiale şi spirituale a cetăţenilor.
- apariţia pe piaţă a unor produse, bunuri şi obiecte de valoare şi tentaţia unor persoane de a intra în posesia lor.
- apariţia şi creşterea numărului locurilor unde sunt amplasate jocuri distractive şi de noroc.
Principala cauză a apariţiei atitudinilor antisociale o constituie influenţa mediului social şi proceselor psihice la nivelul conştiinţei individului.Luarea hotărâri infracţionale este rezultatul proceselor psihice care au loc pe planul conştiinţei. Un rol important îl au şi împrejurările concrete de viaţă ale individului. În acest context actul infracţional nu trebuie examinat ca o simplă reacţie la factorii externi , deoarece situaţia concretă de viaţă dă naştere prin ea însăşi la un act de voinţă, ci numai când se corelează cu personalitatea unui individ, când trece prin interesele, obiceiurile, mentalităţile, particularităţile psihice ale individualităţii sale.Deci, pentru a găsi cauzele şi condiţiile care favorizează delincvenţa juvenilă, trebuie să pornim de la analiza structurii interne ale individului şi a factorilor externi, care pot fi cauze ale acestui fenomen negativ sau condiţii care influenţează şi alimentează manifestările de acest gen.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu